Semolina, coconut & marmalade cake

Ce bine și frumos mi-aș fi văzut de dietă fără să înfulec un sfert de tavă de prăjitură caldă, dacă nu mă împiedicam de rețeta lui Ottolenghi.

Este o prăjitură minunată, delicioasă. M-au surprins complet gustul aromat, dulce, dar un pic acidulat și textura umedă și ușoară ca fulgul. Așa că, pe cât de repede se mănâncă fără să simți vreo vina (e doar atât de fină și ușurică), pe atât de simplu se face. În 30-40 de minute totul e gata, cu tot cu mâncat.

1

Ingrediente:

• 180ml ulei de floarea soarelui
• 240ml suc de portocale
• 160g gem de caise
• 4 ouă
• coaja rasă de la o portocală
• 70g zahăr
• 70g nucă de cocos
• 90g faină
• 180g griș + încă 2 linguri
• 1 pliculeț de praf de copt
• 1 vârf de cuțit de sare

 Pentru însiropat:

• 100g zahăr
• 50ml suc de portocale
• 100ml apă
• 1 lingură cu miere
• 1 linguriță de apă de flori de portocale (sau altă aromă, dacă n-aveți drum pe la mega image)2

Încingeți cuptorul la 180C și pregătiți o formă de prăjitură de 25x35cm cu hârtie de copt în partea de jos, iar pe margini tapetați-o cu ulei și faina. Dacă aveți o tavă mai mica, veți obține o prăjitură mai înaltă și atunci trebuie să măriți timpul de coacere cu cca 10 minute.

Amestecați ingredientele lichide într-un castron (ouă, suc de portocale, ulei, coajă de portocală, gem), iar în altul pe cele solide (zahar, faina, gris, praf de copt, nucă de cocos, sare). Adăugați rapid ingredientele solide peste cele lichide, omogenizându-le bine. Nu vă speriați dacă compoziția este mai fluidă, asa și trebuie să fie. Turnați-o în tavă, și decorați fiecare bucățică de prăjitură (imaginându-va cum o veți tăia) cu fulgi de migdale.

În cele 20-25 de minute câte îi sunt necesare prăjiturii să se rumenească în cuptor, pregătiți siropul: încălziți zahărul, apa, sucul de portocale și mierea, amestecând până la topirea zahărului, apoi luați de pe foc și adăugați apa de flori de portocale. Când prăjitura este gata, iar scobitoarea introdusa în centrul ei iese curată, însiropați-o cu ajutorul unei pensule cât timp e încă fierbinte, ca să absoarbă bine tot lichidul. Eu recunosc că n-am avut răbdare și am cam turnat siropul direct pe prăjitură, repartizându-l repejor cu pensula. A mers.

Dacă reușiți, așteptați să se răcească. Dacă nu, faceți ca mine și îngurgitați vreo cinci bucăți aburinde cât ai zice… semolina.

3


3 thoughts on “Semolina, coconut & marmalade cake

  1. Daniela Reply

    Multumesc, Anca! Esti foarte amabila ca mi-ai raspuns atat de repede. Am intrebat pentru ca eu locuiesc acum in SUA si aici avem faina semolina, care e din grau dur, cu continut mare de gluten, se foloseste mai mult pentru prepararea pastelor si la pizza. Am luat si eu, pentru ca mai fac uneori pizza si paine si faina asta ajuta la modelarea aluatului (nu sunt experta, dar am citit si intr-adevar a functionat). Iti doresc o saptamana minunata!

  2. Daniela Reply

    Arata minunat prajitura, sigur am s-o incerc si eu, vreau doar sa intreb de ce in titlu e amintita semolina, se foloseste faina semolina? Intreb pentru ca in reteta nu scrie ce tip de faina folosim.

    1. anca aldea Reply

      Mulțumesc, Daniela. Semolina este de fapt griș, vezi în rețetă. Sunt tot felul de dezbateri referitoare la ce înseamnă exact semolina, dar în cazul lui Ottolenghi chiar e griș:).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *