Pizza de la Napoli la New York cu pit stop în Floreasca

De când mă știu mi-a plăcut pizza. În liceu scobeam pâine împreună cu prietena mea Ana, pe care apoi o umpleam cu ketchup, carne și branză+ouă, o dădeam la cuptor și înfulecam fiecare câte juma’ de franzelă în felul ăsta înainte de ore. Între timp am trecut prin diverse faze care implicau folosirea pâinii, a lipiiilor și chiar am făcut blat de câteva ori până când am renunțat la orice inițiativa de pizza home made și m-am acomodat cu statul pe scaun prin cârciumi cu iz italienesc. Acolo mă găsiți dacă între timp nu-mi dă cineva pe mână un cuptor care să prindă 400°C.

Am fost prin câteva locuri cu pizza și voi continua să încerc altele noi, doar că acum simt că s-a încheiat un ciclu odată cu tripul la New York, așa că mă simt mai în măsură să emit judecăți de valoare și să fac comparații. Să începem.

Cea mai bună pizza pe care am mâncat-o vreodată este…waitforit..waitforit… la Napoli. Într-un cartier unde nu e bine să te prindă noaptea pe stradă am ajuns la L’Antica Pizzeria da Michele, supranumită templul sacru al pizzei, care de peste o sută de ani face doar două feluri de pizza: Margherita și Marinara. Ambele au un blat subțire, mai degrabă gumos decât crocant, acoperit cu un minunat sos de roșii San Marzano și busuioc, iar Margherita are în plus o mozzarela de bufala divină, senzațională, naimâncatniciodatăașaceva de bună.

Mi-a plăcut atât de mult că n-au mai contat amănunte de dat cu capul în ușă cum ar fi faptul că au duminica închis și am bătut drumul degeaba cu o zi înainte, ora de așteptare în picioare, paharele de plastic, texanii cu care împărțeam masa sau mulțimea de oameni înfometați care se zgâia la noi din stradă în timp ce întindeam la mozzarela topită. A meritat fiecare secundă, așa că dacă aveți  drum prin sudul Italiei, dați o fugă până la Napoli chiar și doar pentru pizza. Dacă stați mai mult, mâncați fără probleme oriunde, e un oraș în care toată mâncarea e senzațională.

2013-09-24 13.34.08

Fact: Julia Roberts are ‘a relationship’ cu pizza la Da Michele în Eat Pray Love: https://www.youtube.com/watch?v=bObjXY24Ei4 .

Adresă: Via Cesare Sersale, 1 / 3, Napoli. Pregătiți-va pentru o oră de stat la coadă în stradă și doar 12 Euro pentru o masă în doi. 

***

Până luați avionul spre Napoli, locul care m-a impresionat cel mai mult până acum în  București e Brothers pizza. Blatul e corect făcut, ingredientele sunt importate din Italia, băieții sunt pizzaioli cu diplome multe, simpatici, bașca dacă ai baftă prinzi și-o jonglerie. De la Brothers m-am îndrăgostit de pizza Ligure (cu mozzarela de bufala, măsline Gaeta, busuioc și muguri de pin) care e foarte fină și toate ingredientele se îmbină perfect, însă am auzit de bine și de pizza cu cârnați proaspeți din Italia, data viitoare chiar nu-mi mai scapă.

ligure brothersSau, și mai bine, cer o pizza jumătate Ligure și jumătate cu cârnați, aici ți se face fără nicio problemă orice combinație. Brothers e un adevărat family restaurant, cu atmosferă caldă, mâncare cinstită și oameni mișto. Keep up the good work, guys!

Adresă: Strada Chile nr.3, se intră din Calea Floreasca vizavi de Spitalul de Urgență. Seara e aglomerat, e bine să faceți rezervare căci locul e micuț.

***

Cum New York-ul e un must pentru orice obsedat de pizza ca mine, după ce-am bifat în viteză Times Square și Empire State Building, am luat-o repejor la pas spre Lombardi’s din Little Italy, dat de mulți ca fiind no.1 în America. M-au impresionat pozele de pe pereți cu patronul + celebrități ca Jack Nicholson, premii înrămate, chelneri drăguți și atmosfera autentică, așa că m-am ghemuit și mai bine pe canapea și-am comandat o pizza cât o jumătate de masă, sigură fiind că o vom devora în doi fără probleme.

M-am bucurat și mai tare când chelnerul, văzând că nu mă pot hotărî la o singură pizza din cele trei ale meniului, mi-a sugerat o combinație de jumătate Margherita și jumătate Lombardi’s cu brânzeturi și usturoi. Și dacă totul s-ar fi oprit la paharul cu vin roșu și muzica bună, ar fi fost chiar ok.

Pizzei de la Lombardi’s îi pot găsi un singur plus și nici ăla spectaculos: blatul bunuț. Ei bine bucata de Margherita avea un sos de roșii cu gust de bulion care acoperea complet mozzarela și chiar și busuiocul, iar pizza Lombardi’s avea consistența unei plăcințele cu brânză din cauza ricottei care predomina. Am mâncat câte o felie din fiecare, am dat pe gât restul de vin și-am plecat repejor de-acolo dezamăgită și cu cheful de pizza tăiat o vreme.

Adresă: 32 Spring Street, New York. N-am așteptat deloc pentru o masă, dar unii povestesc de cozi imense probabil formate din oameni care sunt acolo pentru prima (și ultima) dată http://ny.eater.com/2015/3/19/8258325/that-five-cent-deal-has-created-ridiculously-long-lines-at-lombardis. Prețuri: 27,5 $ o pizza mare, 8 $ un pahar cu vin sau o bere.

Încă mai caut locuri de mâncat pizza bună, așa că vă aștept cu indicii motive să mănânc și mai multă pâine cu brânză.


One thought on “Pizza de la Napoli la New York cu pit stop în Floreasca

  1. Miks Reply

    Deci am notat in agenda: Napoli si Floreasca caci mi-ai cam facut pofta… Yammmmyyy

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *