Salată grecească cu brânză de capră și quinoa

Mi-aș fi dorit să descopăr quinoa mai devreme, am senzația c-am irosit o bucată bună de timp ignorând-o. Probabil titulatura de superaliment mi s-a părut overpromising. În fine, cert e că a transformat o banală salată grecească într-o masă completă și delicioasă, iar pe lângă asta mai are și o sută de calități nutriționale care mai de care: e fără gluten, conține o groază de chestii bune ca vitaminele A, B,C, D, E și K, fier, calciu, potasiu sau zinc, stimulează sistemul imunitar, reduce riscul de atac de cord etc. On the down side nu-i chiar cea mai ieftină cereală, dar nici nu e un capăt de țară. Se găsește și la Obor cu 17 lei kilogramul. more “Salată grecească cu brânză de capră și quinoa”

Salată Caesar cu pui

Sunt genul care aruncă orice frunză la vederea unui ciolan, ca să nu existe vreo urmă de îndoială. Poate tocmai de-aia salata Caesar este preferata mea, cu dressingul ei onctuos și gustul pronunțat de parmezan. De vreo săptămână încerc variațiuni pe temă, de la sosul original cu ouă, usturoi, lămâie și sos Worchestershire, la varianta mai nouă cu maioneză aromată cu parmezan, usturoi și anșoa. Mi-au plăcut ambele, însă zău că-i bună tare maioneza, iar frunzele verzi mă scapă de orice mustrare de conștiință. more “Salată Caesar cu pui”

Lachmacun. Minunata pizza turcească. Sau e armenească?

Numele provine de la arăbescul laḥm ʿajīn, care înseamnă aluat cu carne, iar prepararea acestei savuroase pide datează de mii de ani. Originea îi este tradițional disputată de turci și armeni, iar mai nou la acest party și-au făcut apariția și grecii ciprioți. Sincer, cu așa vechime, nu cred că mai știe nimeni de unde vine de fapt. Cum noi n-avem vreo miză personală, să zicem că-i turcească, deși știm cu toții cât de pricepuți sunt turci la a lua și a-și asuma lucruri. more “Lachmacun. Minunata pizza turcească. Sau e armenească?”

Croque madame

O variațiune a mai cunoscutului croque monsieur, cu un ou prăjit în plus, faimosul senviș și-a făcut apariția la începutul secolului trecut,  în meniul unei cafenele pariziene. Are în compoziție sos bechamel, muștar Dijon, jambon, brânză (tradițional se folosește emmental sau gruyere) și două felii de pâine. Adică ingredientele unui brunch perfect pe care mă angajez să-l pregătesc oricui aduce șampania. more “Croque madame”

Quiche Lorraine

Probabil cea mai cunoscută și apreciată plăcintă franțuzească, quiche-ul își are originile în Germania.  Numele provine de la cuvântul german küchen care înseamnă plăcintă, iar pe vremuri era pregătit din aluat de pâine, ceapă și carne grasă, adică ce aveau fermierii prin gospodărie.

Până la pate brisée și brânzeturi fine a fost cale lungă, asumată de francezi, care au reușit să  transforme o umilă plăcintă într-o delicatesă cunoscută în toată lumea. more “Quiche Lorraine”

Baba ganoush

Un starter pentru care există atât de multe variante, încât doar un lucru este sigur: se face din vinete coapte. Mie-mi place și varianta cu tahini și usturoi, pe care o știu ai degrabă drept moutabal, dar mai nou mă dau în vânt după versiunea lui Ottolenghi din Jerusalem a cookbook. Gustul e foarte fresh și parfumat, contrast textural există, nu mai zic că-i mult mai light ca salatele de vinete care se zbat în tone de ulei. Ce să mai, am fost foarte fericită de descoperirea acestei rețete, intră-n playlistul de vară. more “Baba ganoush”